Capitolul 01 – Fight for shrimp

Emma Pov.

–         Ah, scuzati-ma!

–         Nu e nevoie sa te scuzi.

–         Nu te-am intepat cu scobitoarea?

–         Cateva cusaturi si o sa fie ca nou, a spus barbatul ridicand din umeri indiferent si sugandu-si degetul lovit.

–         Imi pare rau, am spus eu.

–         Nu face nimic.

–         Te rog sa iei crevetele.

–         Nicigand. Daca ai pus ochii pe acel crevete nici prin cap nu-mi trece sa ti-l iau.

I-am zambit acelui chip incredibil de frumos, care completa un trup superb. Hm, inalt, subtire, imbracat intr-un costum negru si camasa alba. La acest lucru contribuia si zambetul larg, seducator care ii dezvaluia dintii de un alb imaculat. E din ce in ce mai cald, sau imi e cald din cauza zambetului si acelor ochi albastrii uluitori? M-am intrebat.

– Emma Redeye, am spus mutand farfuria in mana stanga pentru a-i putea strange mana.

–         Ian Somerhalder.

El nu avea inca farfurie, doar scobitoarea de cocktail cu care a fost gata sa strapunga acelasi crevete pe care l-am tintit eu. Mi-a strans mana.

–         Acel Ian Somerhalder? Am intrebat, vrand ca mana mea sa ramana mereu cuibarita in stransoarea calda si ferma.

–         Exista vreun ACEL Ian Somerhalder?

Ochii lui zambeau.

–         Esti celebrul actor Ian Somerhalder?

El a facut o plecaciune rigida.

–         El si nimeni altul. Incantat, doamna Redeye.

Mi-am lasat capul intr-o parte, chicotind.

–         Foarte inteligent.

–         Ce anume?

–         “ Doamna Redeye”, evident vrei sa ma faci sa-ti spun daca sunt casatorita sau am iubit.

–         Suspansul ma omoara, a spus coborandu-si foarte mult glasul.

–         Este domnisoara si niciodata nu am fost doamna. Sunt singura recent si momentan, am spus zambind.

–         Nemaipomenit. Totdeauna am avut un noroc fenomenal.

M-a privit mult timp, pana cand cineva l-a inghiontit pe la spate.

– Mai vrei crevete? M-a intrebat politicos.

–         Am mancat destui deja, dar multumesc.

–         Dar curcan?

Imi place ca are simtul umorului. Deocamdata nu am vazut nimic la el care sa-mi displaca. Si imi place curcanul. I-am aruncat un zambet fermecator si i-am spus:

–         Te rog.

Si-a luat si el o farfurie si a inceput sa se serveasca. Mancarea era ultimul lucru la care ma gandeam eu acum. Petrecerea organizata de verisoara mea cu ocazia Craciunului, a devenit interesanta. Am venit mai mult din obligatie si aveam de gand sa nascocesc o scuza si sa plec. Petrecerile cu star-uri nu sunt in lista mea cu placeri.

–         Unde ne asezam? a intrebat Ian aruncandu-si privirea prin incaperea aglomerata, a cautarea a doua locuri libere alaturate. Cate un scaun liber din loc in loc…

–         Cat de cuminte ai de gand sa fi?

–         Cat de cuminte se poate, a spus el aruncandu-mi un zambet diabolic.

–         Atunci, urmeaza-ma.

Facandu-i cu ochiul barmanului, Ian a luat o sticla de sampanie, doua pahare si m-a urmat.

–         Ai o rochie de-a dreptul superba, mi-a spus in timp ce urcam.

I-am aruncat o privire peste umar. Ochii lui erau atintiti asupra spatelui meu, dezgolit datorita decolteului foarte adanc al rochiei rosii. Si in fata era decoltata coborand adanc intre sani. Era foarte scurta si stransa pe corp. Parul saten inchis era buclat si lasat liber imi incadra tenul creol. Eram machiata cat se poate de natural.

–         Multumesc. I-am zambit

–         Cu placere.

Am iesit pe terasa imensa mobilata cu fotolii albe, din piele si extrem de confortabile. Am mers pana la masuta de sticla si am asezat farfuria pe ea.

–         Intrerupatorul e in stanga ta, i-am spus lui Ian care a ramas socat in prag, uitandu-se in jur apreciativ. Terasa era o incapera spatioasa, luminata doar de pomul de Craciun urias si alte beculete decorative.- Dar daca ai mainile ocupate aprind eu becul.

–         Te deranjeaza daca ramane asa? Sustinundu-i privirea, am scuturat din cap.

–         E bine asa, am spus.

A venit langa mine, langa fotolii si s-a asezat pe jos, pe covorul pufos care aproape mi-a inghitit tocurile de la pantofii negrii de piele intoarsa. M-am lasat si eu in jos, cu picioarele stranse sub mine, iar Ian s-a lasat cu spatele rezemat pe fotoliu. A desfacut sampania cu dexteritate, iar dopul iesi cu zgomot dar nu se varsa. Mi-am inclinat capul in semn de salut fata de priceperea lui si am ridicat paharul. L-a umplut si pe al meu si pe al lui, si l-a ridicat spre mine.

– Craciun fericit, Emma.

– Craciun fericit, Ian.

Privindu-ne pe deasupra paharelor, am baut si m-am lins pe buze.

Ian a luat un aperativ cu o maslina.

–         De unde ai stiu de terasa asta?

–         Eu am decorat-o. Evident impresionat, si-a inaltat sprancenele.

–         Designer interior?

Am incuviintat. Mi-am dat seama ca ii placea ceea ce vedea, dupa felul in care ochii lui urmareau fiecare detaliu. Am asteptat un complinent si am fost surprinsa cand a spus:

–         Ninge.

Mi-am indreptat privirea spre curte, si am vazut cum fulgi mari si pufori dansand se asezau pe bradutii din gradina.

–         Ce minunat, un Craciun alb, am spus visatoare.

–         Sunt tentat sa incep sa cant.

–         Stii sa canti ?

–         Cant foarte bine sub dus.

–         Oooo… atunci nu.

–         Nu crezi ca stiu sa cant? Ca sa te convingi va trebui sa ma insotesti sub dus.

Am sorbit din paharul de sampanie aproape inecandu-ma. M-a lovit usurel pe spate. Zambetul lui era prea dezarmant si sexy, exact cum intentionase.

Punandu-mi paharul jos, l-am privit printre gene.

–         Esti la fel de periculos cum se spune, Ian ?

–         Cine spune ?

–         Unul, altul, pe aici… te acuza ca esti un Don Juan.

–         Ah, ei, a spus ridicand indiferent in umeri, sunt gelosi.

–         Sau unele femei, nemultumite.

–         Cred ca nu sunt prea multe, spuse zambind cu tristete. La naiba !

–         Ce este?

–         Am uitat sa-mi pun curcan.

–         Ia de la mine, am spus intinzandu-i farfuria, dar el ridica ambele maini.

–         Nu. Nu se poate.

Protestul lui era prea exagerat si caraghios asa ca am insistat.

–         Haide. Insist. Eu ti-am luat crevetele.

Am luat o bucatica de carne alba si i-am intins-o. El s-a uitat la ea de parca ar fi ultima mancare de pe pamant si nu era demn sa o manance.

– L-ai castigat printr-o lupta dreapta.

– Te rog, am spus apropiindu-mi mana de gura lui.

– Bine, daca insisti.

A muscat din bucata aceea gustaoasa de piept. Nici nu mi-a trecut prin cap ca dintii puteau fi atat de sexy, am simtit muscatura chiar in stomac. Tulburator. Am simtit un fior in stomac, puternic.

– Delicios, a spus el lingandu-mi degetul.

– Bun si gustos.

–         Aha.

Mi-am dat seama ca imi privea buzele. Ochii lui nu clipeau. M-am simtit vulnerabila sub acea privire albastra. Mana mi-a tremurat usor cand m-am intins spre pahar. A incetat sa ma mai priveasca, cand m-am miscat.

–         Pomul e mai mare decat cel de jos.

M-am bucurat ca a schimbat subiectul. Imi usura tensiunea din piept. Zgomotul de la petrecere se auzea indepartat. O atmosfera gen scoate-ti hainele si relaxeaza-te s-a lasat asupra noastra. Nu m-am simtit niciodata atat de relaxata, dar nici atat de emotionata. M-am uitat la brad. Ramurile lui verzi mirositoare erau decorate cu beculete care licareau, globuri de sticla si fontite aurii.

– Mie imi place mai mult, am spus. Cel de jos e decorat de profesionisti, e atat de formal. Acesta e decorat de verisoara mea, Emilie.

– Emilie e verisoara ta?

– Da, din partea mamei mele. Emilie de Ravin. Numele de fata al mamei mele. Totusi eram atat de diferite, ea blonda cu tenul albicios, iar eu aproape bruneta si creola.

– Nu stiam.- a spus zambind. E o buna prietena.

Aplecandu-se mai aproape de mine, mi-a soptit.

–         Daca te uiti mai bine, unele globuri sunt stricate. Am incuviintat visatoare.

–         Dar sunt cele mai indragite.  Amintesc de zilele de Craciun din anii trecuti si nu vor fi aruncate niciodata.

Mi-a atins obrajul cu degetele.

– Domnisoara designer e sentimentala. – m-am infiorat de placere.

– Trebuie sa recunosc.

Ian m-a privit fix.

–         Nu m-am mai batut niciodata in scobitori cu o persoana atat de draguta ca tine. Esti sigura esti reala?

Mi-a stat pe limba sa-i spun : atinge-ma sa te convingi, dar nu am facut-o. El parea gata sa treaca la atac. Dar eu sunt prea cu capul pe umeri sa ma las fermecata de un zambet si cateva vorbe dulci. Dar ma simt prea bine sa-l resping asa ca o sa incerc sa patrez totul intr-o atmosfera amicala.

–         Ah. Sunt cat se poate de reala. Ceea ce nu ai stiut e ca stomacul meu scotea niste sunete deloc delicate cand am zarit acel crevete, am spus eu.

–         Taci putin. A spus acoperindu-mi buzele cu degetul. Ma faci sa-mi lase gura apa.

Stop. Mi-am spus. Gata cu flirtul. Nu mai e inofensiv. Ma face pe mine sa-mi lase gura apa. Terasa slab luminata, atmosfera de Craciun au un efect periculos asupra mea. Simt ca imi pierd controlul.

Advertisements

10 Comments (+add yours?)

  1. Krisz
    Mar 23, 2011 @ 21:14:42

    Ah, minunat 😡 Am inceput sa fac o pasiune pentru fic-uri cu Ian, de cand ma uit la The Vampire Diaries. Cand gasesc unul, nu ma las pana nu il citesc, mai ales cand e asa bine scris, ca al tau. Mi-a placut siguranta Emmei si modul relaxat de a conversa cu el. Pare genul de femeie capabila sa inebuneasca orice barbat, chiar si pe acest actor atat de cautat la ora actuala.

    Astept cu drag continuarea, multa insipiratie!

    Pupici!

    Reply

    • betweenloveandpassion
      Mar 24, 2011 @ 16:32:49

      Krisz… iti multumesc foarte mult…
      Iti marturisesc ca si eu am facut o pasiune pentru fic-uri cu Ian… iar la momentul de fata, din pacate, nu sunt foarte multe.
      Ma bucur ca iti place caracterul Emmei.
      Continuarea va veni repede, cred…
      Te pup:*

      Reply

  2. Addicted02
    Mar 24, 2011 @ 21:07:43

    Foarte frumos descris totul. Cand crezi ca poti pune urmatorul capitol? Incep sa fac o pasiune pentru aceasta poveste.

    Pupici

    Reply

  3. mayavidya
    Mar 26, 2011 @ 08:05:19

    un capitol minunat. astept continuarea. te pup.

    Reply

  4. isabela965o
    Apr 02, 2011 @ 10:02:17

    Superb,absolut superb.Cat pot sa-l ador pe Ian
    Nu-i asa ca e cel mai tare actor?
    Am plecat la cap 2.
    Pupici.

    Reply

  5. deyutza07
    Apr 02, 2011 @ 11:01:52

    Bestial:X…E geniala povestea si sa nu mai mentionez ca e cu Ian:X…app rochitza aia rosie e superba:x…Pupici Deea:*

    Reply

  6. DD (Dede)
    Apr 14, 2011 @ 20:47:27

    Personajul masculin atrage pe toata lumea :));)):P

    Imi place capitolul, e ff bun… te descurci cu scrisul, totul “curge” (daca pot spune:P)… sa stii ca ai reusit sa ma faci sa “patrund” in poveste, pt cateva clipe am simtit ca si eu sunt acolo :P:)

    Felicitari pentru capitol! Te descurci foarte bine!

    Multa inspiratie! :*:*:*

    Reply

  7. betweenloveandpassion
    Apr 14, 2011 @ 21:12:30

    Exact DD… personajul masculin…:X
    Ma bucur pt ca iti place…
    Multumesc:*:*

    Reply

  8. arina93
    Aug 31, 2011 @ 10:14:24

    e super capitolul..

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: